Recent, m-am convins am realizat că vecinii mă iubesc ca pe o casă arsă. Şi părăsită. Se uită la mine cu nişte priviri întrebătoare, de parcă vând bile la colţ. Căcaturi, bârfe şi totcenseamă despre mine, (Uite, tu, ăsta e băiatu` lu` cutărică, etc. etc.) dar cum spune un tovaraş: „lasă bă că bârfa e bună, înseamnă că eşti UN CINEVA dacă te vorbeşte lumea”. Azi spre exemplu am sughiţat vro 10 minute în continuu. Vreau să rămân în anonimat. Chiar şi la mine în bloc.

Deci wă topârlacilor, luav-aş pe carbaxtan, dacă mă duc la scârbiciu pe la 09:00 nu înseamnă că frec pula  la locul de muncă, da` poate îs mahmur. You fuckin` slaves! Şi tu ală de la parter, dacă nevastă-ta te leagă cu cătuşe de pat, nu înseamnă că are de gând să presteze cine ştie ce jocuri erotice cu tine băăă! Se duce prin oraş şi caută penis. Boule! Ahhh, şi era să uit, dacă ştergi geamurile nu eşti harnic bă, eş` sclav.

P.S. Cân` o să mai crească fi-tu, să nu te întrebi de ce nu îţi seamănă. „E de la ei…” 😉