Mi-e dor sa fiu copil.

Stiu, ati spune ca toti ne dorim asta: sa fim tineri, naivi, lipsiti de griji, fara sa ne pese de ziua de maine, sa ne jucam de dimineata pana seara, sa nu trebuiasca sa mergem la serviciu (si celelalte calitati aferente copilariei – sa fiu mai scurt).

Dar nu, nu imi este dor de lucrurile astea (ba îmi este), la cat de mult imi este dor de libertatea pe care o aveam. Si nu, n-am fost lasat nesupravegheat, nu genul acela de libertate. Ma refer la (mai mult…)