Consecventa Duminică, Aug 4 2013 

Imi place cuvantul din titlu. Nu, nu cuvantul „din” sau „titlu”, cuvantul „consecventa”, ‘tarzilor… Ha, ha, I made joke. Very funny joke.

Ati observat cum in ultima vreme umorul din Romania se reduce la genul asta de rationament? In mod special prin show-biz si latrinele denumite tabloide. Iei un cuvant, sau o expresie, si incerci sa-i rasucesti sensurile, astfel incat sa capete conotatii noi. Sa implice ceva sexual. Sexu’ vinde, e la moda. Problema e ca nu merge de fiecare data, pentru ca sunt hibe mari, in orice domeniu, atunci cand incerci sa traduci ceva fortat. Da’ nu conteaaza, presa din Romania nu se lasa infranta de amanunte.

Ma gandeam deunazi la consecventa din presa romaneasca. Mi-as dori sa vad cum redactorii (lol) sau editorialistii (rofl) din redactia unui tabloid romanesc ar promova ceva. Orice, ba. O campanie, o idee, un brand, un logo, o caisa. Oare cum ar suna? De la creatorul sintagmei „piticul-porno” si al expresiei „bomba sexy” – iti prezentam „campania anti-tramvaie”. Si urmeaza un editorial beton despre inutilitatea mijloacelor de transport in comun, despre felul in care tramvaiele aglomereaza inutil intersectiile; eventual un mic apel la vanitatea cocala grobia urbana a soferilor (de cate ori nu v-a batut obrazu vatmanu’ ca sunteti pe linia de tramvai. Si ce daca, ii este ciuda ca el are maneta, si nu volan!). Urmeaza seria de intrebari iscusite, gen: nu-i asa ca ar fi un lucru bun sa nu mai existe troleibuze si tramvaie? S-ar vedea mai bine gagicile de pe trotuar, si in plus de asta, daca se interzic si camioanele prin centrul orasului, nu o sa fie nimeni mai presus de un X6 sau Cayenne. Si ca argument suprem: va mai amintiti ce a patit domnul Lucescu, nu? Vatmanii e rai, face buba, câh-câh, nu bun, huã!

Jurnalism.

 

Cu religia Duminică, Ian 31 2010 

Parerea mea cu referire la postul acesta.

Bun, deci lui Mihai Bendeac nu-i convin niste chestii. Inainte sa incep as vrea sa mentionez ca se face o mare confuzie intre crestinism-ortodoxism si simboluri-traditie. Hai sa le luam pe rand:

1. Biblia spune ca Raiul apartine in primul rand celor nevoiasi. Cu toate astea, atunci cand un om este inmormantat, i se pun bani in buzunar “ca sa-si plateasca vamile”. Deci si pe lumea ailalta e tot pe bani?

Banii din buzunar sunt un obicei stravechi, grecii asezau monede pe ochii mortului pentru a-l plati pe Charon, barcagiul, la noi s-a pastrat o urma de traditie si banii sunt pentru a plati „vamile” pe care le trece mortul, pana in Rai.

2. Raiul este descris in niste termeni fantastici. Este taramul perfect. Cu toate astea, dupa inmormantare se face pomana ca sa aiba mortul ce manca pe lumea ailalta. Se dau de poamana haine ca sa nu-i fie frig si daca se intampla sa curga bautura pe jos, e clar ca “cere raposatul”. Deci Paradisul e, de fapt, mai rau decat aici? Un loc plin de nevoi, unde sufletele ajunse nu au haine, mancare si bautura?

Nimeni nu sustine ca se da de pomana ca sa aiva ce manca mortul pe lumea cealalta, sau cu ce se imbraca, ci se da „de sufletul lu’ cutarescu”, sa i se ierte pacatele. La fel, cand mai versi cate un pahar pentru cei care nu mai sunt printre noi, e o chestie simbolica, sa uzi pamantul in care s-au dus.

3. Daca scapam sare pe jos e semn de ghinion. Asadar, suntem pedepsiti grav pentru neatentie.

Ce legatura are sarea (sau ghinionul) cu Biblia? Aici cred ca e o chestie foarte veche, pastrata de pe vremea (imperiului roman) cand sarea reprezenta o puternica moneda de schimb, era un bun foarte rar si in mod normal risipirea acesteia era vazuta ca un lucru cel putin nefiresc.

4. Un copil nebotezat e considerat “pagan”, iar daca din nefericire moare nu i se face slujba. Asadar copiii nu vin de la Dumnezeu ci din Iad?

Din orele de religie pe care le-am mai frecventat si eu prin gimnaziu, imi amintesc de Sfintele Taine. Una din ele se cheama Sfanta Taina a Botezului. Prin ea suntem absolviti de o serie de pacate. Unele din ele sunt Pacatul Originar, al lui Adam si Eva, de care se fac vinovati toti urmasii lor (implicit toti uamenii da pa pamant), precum si pacatul parintilor (si procreerea se considera un pacat, asa stiam).

Deci nu-i vorba ca nu vin de la Dumnezeu, dar daca mor inainte de botez, cica nu au fost iertati de pacate.

5. Biblia ne invata sa ne iubim aproapele. Exista in multe localitati traditia ca, in fiece an la Nasterea Domnului, localnicii sa se imparta in doua cete si sa se bata cu batele.

Bun, aici probabil se refera la localitatea Ruginoasa, singura (cel putin asa stiu eu) in care se mai pastreaza aceasta traditie. Numai ca, flacaii aia poarta MASTI si costume populare cand se ciomagesc. E o chestie simbolica, alungarea spiritelor rele, nu se umplu de cucuie asa, random.

Poate unele chestii nu sunt chiar asa, dar repet, e doar parerea mea. Faptul ca nu inteleg anumite practici sau obiceiuri, nu imi da dreptul sa le stigmatizez si sa le critic. Sunt inconjurat de traditie si simboluri, incepand cu oamenii pe care-i vad cum bat cruci in fata bisericilor, pana la membri ai familiei (deh, aia mai batrani). Si faptul ca gasesc niste traditii aberante, le tolerez. Nu ma costa nimic, ba chiar imi place sa pastrez o nota de misticism asupra unor lucruri. Sa nu fim ipocriti, pana la urma: ne-am nascut si am fost crescut astfel. Nu ma pot duce la o nunta si sa incep sa urlu HAKA pe acolo, ca asa am auzit eu intr-un trib din australia, nici nu ma pot duce la o inmormantare si sa incep sa cant, ca asa am vazut la tigani. Nu, cunosc traditia si o respect, deci o duc mai departe. E o chestie ce tine de nationalism, daca vreti. Un popor fara traditii nu prea se mai cheama popor. In cel mai bun caz haita. Probabil la asta se va ajunge in viitor, vad mereu cum se incearca blamarea si indepartarea traditiilor. Indepartare, nu inlocuire, caci nu avem cu ce. Pana vom gasi unele traditii mai verosimile, eu spun sa ramanem la ale noastre, si sa nu le mai criticam atat.

Bun, hai ca am lamurit asta. Am de invatat. kbye.

Mori, ca sa nu mor eu de foame Luni, Sep 28 2009 

In timp ce ma uitam zilele astea pe la diverse posturi de televiziune, nu am putut sa nu remarc un numitor comun, si anume ultima stire de importanţă nationala, ultima bomba este operatia suferita zilele astea de Elena Carstea.

Problema e ca unii jurnalisti si-au depasit atributiile si anume de a INFORMA oamenii, si au mers atat de departe, incat de o saptamana vad incontinuu, la STIRI si diverse emisiuni, cum este dezbatut subiectul operatiei.

Si nici asta nu ar fi o problema, sa zicem. Totusi e o cantareata cunoscuta, apreciata in romania, are un target consistent in Romanica, dar FELUL in care erau prezentate stirile, m-a facut sa ma minunez. Erau prezentate imagini, fotografii cu Elena Carstea, filmari (IN SLOW-MOTION), materiale din arhivele diverselor posturi tv, datate mai recent sau nu, interviuri cu ea, cu mama ei, pareri ale medicilor. Cunosteam tiparul, dar nu mi-a venit sa cred, decat in momentul cand priveam cu stupoare in gura unei cititoare de prompter care declara pe un ton sumbru si mohorat, cu mari pauze in vorbire si regret: „Medicii sustin ca… operatia Elenei are sanse in proportie de… 80%……. DE REUSITA!”

Si atunci in creierul meu, arcul a facut „clanc!”. Bã, ãstia abia asteapta sa moara Elena Carstea. Nu ea, neaparat, cat orice vedeta mai mult sau mai putin de actualitate din Romania. Toata mascarada asta si tot lobby-ul asta urmareste un singur scop: audienta.

Pula mea, nu stiu de ce ma mai mir.  Sa va fut bã!

Jesus has respawned! Sâmbătă, Apr 18 2009 

Adineaori a dat la stiri.

Ar trebui sa faca o trilogie. Episodul III – Jesus Revolutions!

Stiati ca Vineri, Ian 9 2009 

…daca cineva sparge lemne in boxa din subsolul blocului, se aude simte pana la ultimul etaj? Stiati o pula. De fapt, cred ca si voi faceti sportul asta. E o conspiratie, o mare secta. Din care face parte cu siguranta si vecinul meu. Si nu e Secta Magnetilor de Frigider, aia-s pasnici. Asta-i o grupare extremista. ‘le muma-n cur dã derbedei.

Ma scuzati, ma duc sa fac niste investigatii.

Marry Xmass Joi, Dec 25 2008 

Andicã un Craciun fericit! (Sau Paşte, vorba lu’ Anda).

Hai cã a trecut si ãsta… 🙂

Cu romanii la şoping Sâmbătă, Dec 13 2008 

Am fost azi printr-un super-market, nu dau nume, Carrefour din Bucuresti. Am crezut ca o sa mearga faza cu „faci lista in minte, te duci pe viteza la rafturi, pac-pac-pac si la casa”. De unde neicusorule. Tarziu, dupa ce intrasem mi-am dat seama ce se intampla: romanii fac cumparaturi pentru sarbatori! Am intrat amarat printre rafturile ticsite cu oferte si promotii si am incercat sa ajung unde aveam treaba, la standul cu bere. Neaah. Nici o sansa, se circula pe … toate benzile, din toate pozitiile si din toate directiile. Nu se tinea cont de nimic, de prioritate de deapta, de mamă, de nimic. Am ajuns cu prietena la legume-fructe… draga de ea voia sa-si cumpere niste banane (I felt left aside). Ajungem acolo, si constatam ca exista o coada imensa de carucioare cu oameni si viceversa, exact intre noi, si banane. Bananele erau pe un colt, cantarul in coltul opus, si pe doua laturi, era coada. Prietena mea a incercat sa intre printre carucioare si sa isi aleaga un ciorchine de „papa de maimute”. Ce vorbesti domne… a luat-o la ture o baba simpatica, gatita, cu o alura de starv viu: „ce faci domnisoara, ce te impingi asa, da’ nu poti sa ocolesti coada? Da’ ce ma intereseaza pe mine unde ai tu treaba si cine esti, tu nu te bagi in fata mea.” Aleasa mea in ale vietii, fiind finuta, a tacut, a inghitit in sec si a luat-o catinel pe latura perpendiculara cu unghiul obtuz format de patrulaterul convex cu ipotenuza cozii si a reusit sa ajunga, sa ia 3 banane si sa le puna intr-o punguta. Ironic a fost ca lucrul asta s-a intamplat la un scuipat distanta de baba cea senila. Apoi, mandra mea a ocolit iar coada, a revenit si a inceput sa-mi zica cele descrise mai sus (dialogul cu baba). Eu, fiind baiat mai de la tara, care nu tin cont ca baba respectiva putea sa aive ani de vechime mai multi decat am eu de viata, am incercat sa-i strig politicos: da tu-n pula mea mea intr-o grota daca nu poti sa traiesti civizilat, futuz dumnezeii matii de mumie-mpaiata. Din pacate, aveam de mult o mana pusa peste gura si nu s-a inteles decat un mormait isteric. Poate doar cel din fata noastra, care a izbunic in ras a priceput ce am vrut sa zic. Probabil. M-am uitat in ochii lui si parea ca spune: „Bravo pustiule, i-ai zis-o! Foarte bine ai facut! Vand break, stare buna, an fabricatie ’94.” Sau ma rog, asta parea ca spune privirea lui. Avea ochii tulburi, in orice caz. (mai mult…)

Dubios Vineri, Dec 12 2008 

Vi s-a intamplat vreodata sa vedeti pe strada anumite lucruri (rare de altfel) care se intampla in exces intr-o zi?

Cum sa explic mai bine: de exemplu vara trecuta, in Mamaia, am vazut in Satul de Vacanta nici mai mult, nici mai putin de 26 de femei gravide. Da, le-am numarat bine. Si nu era nici un day-spa pe acolo, doar vata pe bat si tiribombe, in care te sui si te simti ca-n blender. Like, wtf?!?

Nu stiu daca are un nume boala asta, sau daca doar eu sunt atent la astfel de detalii, cert e ca azi iar a fost o zi „dinasta”. Am vazut peste 20 de masini pizdite lovite (si nici nu m-am invartit prea mult prin oras). Doua dintre ele erau zob, trase pe marginea soselei, celelalte ori cu bara zob, fara o portiera… sau cu ea botita, fara luneta, aripi frante indoite, si asa mai departe. Sa nu mai zic si de cele 2 accidente care au fost cat pe-aci sa se-ntample… toate astea sub ochii mei. O fi gerul de vina, o fi criza … da’ parca n-am mai vazut atat de multe masini lovite intr-o singura zi.

Bonus: Pe Bld. Marasesti, un SUV Mitsubishi, negru, foarte misto, parcat. Langa trotuar, pe jos, ghici ce: cheia si telecomanda de la alarma. Aruncate Pierdute pe jos. 🙂

La peste Joi, Noi 6 2008 

V-am zis ca-mi place sa merg la pescuit? Dap, chiar imi place. Nu cred ca am sa ma satur vreodata de pescuit, daca am tot ce-mi trebuie, cat stau pe balta. Si anume tigarile si bautura de rigoare. Much more fun!

Am fost azi la guvid, pe Razelm. Bun, bun, s-a prins jumatate de galeata de guvid in 3 insi. Eu am avut norocul sa prind numai guvidei dinaia mici ca hamsiile. Noroc, da! Aia-s cei mai buni. Insirati pe scobitoare si dati prin faina, apoi aruncati in tigaia cu ulei incins si prajiti bine. Omg… cu mujdei sau oţet, nu mai conteaza, sunt buni oricum (eu de exemplu in seara asta i-am mancat cu muraturi). Maine dimineata ma duc iar, si stau din zori si pana-n seara, poate… poate o sa prind ceva balauri.

Ah, ca veni vorba… mi-am adus aminte. Anu’ trecut pe vremea asta ce destrăbălâc am mai tras pe malul lacului. Prindeam guvidu’, îi aplicam mişcarea de scoatere a maţelor şi-l aruncam direct fix pe grătar. Dans le „bot” du cheval, sa zic asa, sau chiar „chevaux”, ca eram vreo 4 cai flamanzi (setosi nu, ca ne potolisem setea in seara precedenta). Eram pregatiti de acasa cu lemne (gepa… io credeam ca aia e boxa ta, frăţieee) o bucata de muschi de porc, gratar, paine si mustar. Ah, da… aveam undiţe, dar nu si rame. Noroc ca am gasit vreo cateva rame intr-un borcanel, pe stanci si am prins un guvid, si am dat la imbucatura. Tin minte ca eu facusem focul si Ionică a pus masa: a scos painea si a rupto, si a intins mustarul pe o piatra. De atunci a ramas vorba: mergem la un peste? Unde? La „stanca din care izvoraste mustarul”. Da, e ciudat numele, dar noua ni se parea haios, pe moment. Ok, nimeni nu mai foloseste expresia asta, da’ mie mi-e draga si asa a ramas. Eeeeh, ce vremuri… si cred ca am mai scris despre asta pe blog… nu sunt sigur, dar mai bine mai pun odata filmele. Pacat ca nu mai am poza cu mustarul.

(mai mult…)

Pam-pam Miercuri, Noi 5 2008 

Nu prea am avut azi chef de blog, doar am stat si am citit toata ziulica. Am fost somnoros si am gogit si abia acum, dupa o bere incep sa-mi revin. Diseara e meciul. Anticipez un 2-1 pentru Steaua. Daca nu, ma las de previziuni. Daca da, ma apuc de Pari-Loto.

Btw, ajutati fata, mãi. Cine canta melodia asta?

favorit
Asculta mai multe audio Muzica »

Pagina următoare »